Alexandru Aman (1820-1885), magistrat, fratele mai mare al celebrului pictor Theodor Aman si sotia sa, Aristia Aman (1833-1904), nascuta Grigorie Laceanu, lasa, prin testamente, intreaga lor avere: case, mobile, tablouri, carti si obiecte de arta Primariei Craiova, pentru infiintarea unui asezamant public de cultura: Fundatia Alexandru si Aristia Aman, formata din biblioteca, muzeu si o galerie de tablouri.

---

Extrase din textele testamentelor fondatorilor:

Pentru cultura poporului din orasul meu natal Craiova, ii leg biblioteca mea, precum si toata colectia mea de tablouri originale ale familiei mele, obiecte de arta si toate mobilele. Cu acestea sa se infiinteze o biblioteca libera si un muzeu pentru raspandirea cultului de frumos in sine.
Alexandru Aman (14 noiembrie 1884)

Voiesc ca in casele mele din acest oras cu tot locul si dependintele lor din strada Kogalniceanu, Primaria Craiovei sa infiinteze si sa intretina o biblioteca publica in etajul de jos, un muzeu cu o galerie de tablouri la etajul de sus al acestor case.
Aristia Aman (14 mai 1901)

Casa familiei Laceanu, la inceputul secolului XX:

Fundatia Alexandru si Aristia Aman, inaugurata la 21 decembrie 1908 si compusa din trei sectiuni: biblioteca, pinacoteca si muzeu, s-a bucurat de un prestigiu deosebit, atestat si de semnaturile in cartea de onoare a unor personalitati marcante care au vizitat acest centru cultural din Craiova: regele Ferdinand, regina Maria, regele Carol al II-lea, printul G. Stirbei, g-ral Al. Averescu, Nicolae Iorga, Petre Antonescu, N. Ghica-Budesti, Mihail Dragomirescu, Emil Grigorovitza, Ramiro Ortiz, G. Ionescu-Sisesti, Simion Stoilow, Sabba Stefanescu, Gh. Titeica, Ion Kalinderu, Lucian Blaga, Victor Eftimiu, St.O. Iosif, Marius Bunescu, Onisifor Ghibu, C.C. Giurescu, Tache Papahagi, Simion Mehedinti, Spiru Haret, Ion Minulescu s.a.

Holul si scara principala a casei Aman, Sala de lectura, Sala tablourilor a Pinacotecii Fundatiei si Sala principala a Muzeului Fundatiei Alexandru si Aristia Aman:

Biblioteca a inceput sa functioneze cu un numar mic de volume donate de fondatori, lucrari de literatura, arta, istorie, drept, filosofie, in limbile romana, franceza, greaca si latina, mostenite de familie, achizitionate de Alexandru Aman in perioada studiilor la Paris, cumparate din tara sau primite in timpul vietii sale.
Zestrea bibliotecii a sporit, dupa cum atesta documentele vremii, prin achizitii si donatii datorate legaturii cu o serie de institutii culturale, stiintifice sau persoane particulare iubitoare de carte. Prima insitutie care a contribuit la imbogatirea colectiilor Bibliotecii Alexandru si Aristia Aman a fost Academia Romana, donatoare a unor valoroase lucrari ale istoricilor si filologilor romani.
In 1921, dupa Theodor Popescu si Stefan Ciuceanu, la conducerea Fundatiei Aman a fost numita Elena Farago care a condus aceasta institutie timp de peste trei decenii, locuind si creand in casa care astazi adaposteste o expozitie permanenta dedicata poetei.

Pana in 1950 biblioteca a fost patronata de primaria locala. Incepand cu 1 noiembrie 1950 devine biblioteca regionala pana in 1968, apoi municipala, iar din 1974 judeteana.
Cartile din inventarul fundatiei se regasesc in colectiile de baza ale bibliotecii publice a orasului Craiova, institutie care a reluat numele fondatorilor in 1991.
Celelalte bunuri ale fundatiei: mobilier, tablouri, gravuri, monede etc. se regasesc in inventarele Muzeului de Arta si Muzeului Olteniei din Craiova.