ISTORIC
Biblioteca Judeţeană “Alexandru şi Aristia Aman”
Alexandru Aman (1820-1885), magistrat, fratele mai mare al celebrului pictor Theodor Aman şi soţia sa, Aristia Aman (1833-1904), născută Grigorie Lăceanu, lasă, prin testamente, întreaga lor avere – case, mobile, tablouri, cărţi şi obiecte de artă – Primariei Craiova, pentru înfiinţarea unui aşezământ public de cultură: Fundaţia “Alexandru şi Aristia Aman”, formată din bibliotecă, muzeu şi o galerie de tablouri.
Casa familiei Lăceanu, la începutul secolului XX:
Extrase din textele testamentelor fondatorilor:
“Pentru cultura poporului din oraşul meu natal Craiova, îi leg biblioteca mea, precum şi toată colecţia mea de tablouri originale ale familiei mele, obiecte de artă şi toate mobilele. Cu acestea să se înfiinţeze o bibliotecă liberă şi un muzeu pentru răspândirea cultului de frumos în sine…”
Alexandru Aman (14 noiembrie 1884)
“Voiesc… ca în casele mele din acest oraş cu tot locul şi dependinţele lor din strada Kogălniceanu, Primăria Craiovei să înfiinţeze şi să întreţină o bibliotecă publică în etajul de jos, un muzeu cu o galerie de tablouri la etajul de sus al acestor case…”
Aristia Aman (14 mai 1901)
Fundaţia “Alexandru şi Aristia Aman”, inaugurată la 21 decembrie 1908 şi compusă din trei secţiuni: bibliotecă, pinacotecă şi muzeu, s-a bucurat de un prestigiu deosebit, atestat şi de semnăturile în cartea de onoare a unor personalităţi marcante care au vizitat acest centru cultural din Craiova: regele Ferdinand, regina Maria, regele Carol al II-lea, prinţul G. Ştirbei, g-ral Al. Averescu, Nicolae Iorga, Petre Antonescu, N. Ghica-Budeşti, Mihail Dragomirescu, Emil Grigorovitza, Ramiro Ortiz, G. Ionescu-Siseşti, Simion Stoilow, Sabba Ştefănescu, Gh. Ţiţeica, Ion Kalinderu, Lucian Blaga, Victor Eftimiu, Şt.O. Iosif, Marius Bunescu, Onisifor Ghibu, C.C. Giurescu, Tache Papahagi, Simion Mehedinţi, Spiru Haret, Ion Minulescu ş.a.
Holul şi scara principală a casei “Aman”
Sala de lectură a Bibliotecii Fundaţiei “Alexandru şi Aristia Aman”
Biblioteca a început să funcţioneze cu un număr mic de volume donate de fondatori, lucrări de literatură, artă, istorie, drept, filosofie, în limbile română, franceză, greacă şi latină, moştenite de familie, achiziţionate de Alexandru Aman în perioada studiilor la Paris, cumpărate din ţară sau primite în timpul vieţii sale.
Sala tablourilor a Pinacotecii Fundaţiei “Alexandru şi Aristia Aman”
Sala principală a Muzeului Fundaţiei “Alexandru şi Aristia Aman”
Zestrea bibliotecii a sporit, după cum atestă documentele vremii, prin achiziţii şi donaţii datorate legăturii cu o serie de instituţii culturale, ştiinţifice sau persoane particulare iubitoare de carte. Prima insituţie care a contribuit la îmbogăţirea colecţiilor Bibliotecii “Alexandru şi Aristia Aman” a fost Academia Română, donatoare a unor valoroase lucrări ale istoricilor şi filologilor români.
În 1921, după Theodor Popescu şi Ştefan Ciuceanu, la conducerea Fundaţiei Aman a fost numită Elena Farago care a condus această instituţie timp de peste trei decenii, locuind şi creând în casa care astăzi adăposteşte o expoziţie permanentă dedicată poetei.
Până în 1950 biblioteca a fost patronată de primăria locală. Începând cu 1 noiembrie 1950 devine bibliotecă regională până în 1968, apoi municipală, iar din 1974 – judeţeană.
Cărţile din inventarul fundaţiei se regăsesc în colecţiile de bază ale bibliotecii publice a oraşului Craiova, instituţie care a reluat numele fondatorilor în 1991.
Celelalte bunuri ale fundaţiei: mobilier, tablouri, gravuri, monede etc. se regăsesc în inventarele Muzeului de Artă şi Muzeului Olteniei din Craiova.