Alexandru Aman (1820–1885), magistrat, fratele mai mare al celebrului pictor Theodor Aman, și soția sa, Aristia Aman (1833–1904), născută Grigorie Lăceanu, lasă, prin testamente, întreaga lor avere — case, mobile, tablouri, cărți și obiecte de artă — Primăriei Craiova, pentru înființarea unui așezământ public de cultură: Fundația „Alexandru și Aristia Aman”, formată din bibliotecă, muzeu și o galerie de tablouri.
Extrase din textele testamentelor fondatorilor:
„Pentru cultura poporului din orașul meu natal Craiova, îi leg biblioteca mea, precum și toată colecția mea de tablouri originale ale familiei mele, obiecte de artă și toate mobilele. Cu acestea să se înființeze o bibliotecă liberă și un muzeu pentru răspândirea cultului de frumos în sine.”
„Voiesc ca în casele mele din acest oraș, cu tot locul și dependințele lor din strada Kogălniceanu, Primăria Craiovei să înființeze și să întrețină o bibliotecă publică în etajul de jos, un muzeu cu o galerie de tablouri la etajul de sus al acestor case.”
Casa familiei Lăceanu, la începutul secolului XX
Fundația „Alexandru și Aristia Aman”, inaugurată la 21 decembrie 1908 și compusă din trei secțiuni — bibliotecă, pinacotecă și muzeu — s-a bucurat de un prestigiu deosebit, confirmat și de semnăturile din cartea de onoare ale unor personalități marcante care au vizitat acest important centru cultural din Craiova.
Printre acestea se numără: regele Ferdinand, regina Maria, regele Carol al II-lea, prințul G. Știrbei, generalul Al. Averescu, Nicolae Iorga, Petre Antonescu, N. Ghica-Budești, Mihail Dragomirescu, Emil Grigorovița, Ramiro Ortiz, G. Ionescu-Șișești, Simion Stoilow, Sabba Ștefănescu, Gh. Țițeica, Ion Kalinderu, Lucian Blaga, Victor Eftimiu, Șt. O. Iosif, Marius Bunescu, Onisifor Ghibu, C.C. Giurescu, Tache Papahagi, Simion Mehedinți, Spiru Haret, Ion Minulescu și alții.
Holul și scara principală a Casei Aman · Sala de lectură · Sala tablourilor (Pinacoteca) · Sala principală a Muzeului Fundației „Alexandru și Aristia Aman”
Biblioteca a început să funcționeze cu un număr mic de volume donate de fondatori, lucrări de literatură, artă, istorie, drept, filosofie, în limbile română, franceză, greacă și latină, moștenite de familie, achiziționate de Alexandru Aman în perioada studiilor la Paris, cumpărate din țară sau primite în timpul vieții sale.
Zestrea bibliotecii a sporit, după cum atestă documentele vremii, prin achiziții și donații datorate legăturii cu o serie de instituții culturale, științifice sau persoane particulare iubitoare de carte. Prima instituție care a contribuit la îmbogățirea colecțiilor Bibliotecii Alexandru și Aristia Aman a fost Academia Română, donatoare a unor valoroase lucrări ale istoricilor și filologilor români.
În 1921, după Theodor Popescu și Ștefan Ciuceanu, la conducerea Fundației Aman a fost numită Elena Farago, care a condus această instituție timp de peste trei decenii, locuind și creând în casa care astăzi adăpostește o expoziție permanentă dedicată poetei.
Până în 1950 biblioteca a fost patronată de primăria locală. Începând cu 1 noiembrie 1950 devine bibliotecă regională până în 1968, apoi municipală, iar din 1974 județeană.
Cărțile din inventarul fundației se regăsesc în colecțiile de bază ale bibliotecii publice a orașului Craiova, instituție care a reluat numele fondatorilor în 1991.
Celelalte bunuri ale fundației: mobilier, tablouri, gravuri, monede etc. se regăsesc în inventarele Muzeului de Artă și Muzeului Olteniei din Craiova.